Medicamentele în stomatologie
Tratamentul durerii
Analgezicele orale
Sunt utilizate pentru tratarea durerii dentare acute și există diferite medicamente și combinații de medicamente care pot fi utilizate.
Acetaminofenul ( Paracetamol ) și unele AINS (aspirină, ibuprofen, naproxen sodic) sunt disponibile fără rețetă în doze standard (ibuprofen 200 mg - 400 mg; acetaminofen 325 - 500 mg), dar doze mai mari ale acestor medicamente pot fi prescrise pacienților.
Există câteva AINS disponibile numai cu rețetă, cum ar fi etoricoxib ( Arcoxia ), ketoprofen (Ketonal) sau diclofenac.
AINS acționează periferic, ceea ce înseamnă că ajută la durere prin reducerea inflamației la locul unde apare. Alternativ, acetaminofenul acționează central prin blocarea transmiterii semnalizării durerii la sistemul nervos central. Datorită acestor mecanisme diferite de acțiune, administrarea de AINS și acetaminofen în combinație s-a dovedit a fi extrem de eficientă în reducerea durerii ușoare până la moderate.
Utilizare analgezicelor în funcție de nivelul durerii
| Intensitatea durerii | Medicația indicată |
|---|---|
| Ușoară | Ibuprofen 200-400 mg la fiecare 4-6 ore |
| Ușoară spre moderată | Ibuprofen între 400 și 600 mg interval fix la fiecare 6 ore timp de 24 de ore apoi Ibuprofen 400 mg la fiecare 4-6 ore după cum este necesar pentru durere |
| Moderată spre severă | Ibuprofen 400 până la 600 mg + Paracetamol 500 mg interval fix de 6 ore timp de 24 ore apoi Ibuprofen 400 mg + Paracetamol 500 mg la fiecare 6 ore după cum este necesar pentru durere |
| Severă | Se recomandă consult de specialitate |
Tratamentul trebuie iniţiat cu cea mai mică doză anticipată a fi eficace, care poate fi ulterior ajustată în funcţie de răspunsul terapeutic şi de apariţia oricărei reacţii adverse.
La pacienţii cu insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică, doza trebuie administrată cu prudenţă. Doza trebuie stabilită individual şi trebuie menţinută la cea mai mică valoare posibilă. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului.
Comprimate se administrează cu un pahar cu apă și trebuie înghiţite întregi, fără a fi mestecate, sparte, sfărâmate sau supte, pentru a evita disconfortul de la nivelul gurii şi iritaţia de la nivelul faringelui.
Utilizarea acetaminofenului (Paracetamol) a fost asociată cu toxicitatea hepatică, precum și cu alte efecte adverse mai puțin grave, cum ar fi durerea de cap, agitație și simptomele gastro-intestinale.
Administrarea a peste 4.000 mg de Paracetamol pe zi a fost asociată cu insuficiență hepatică acută. Deoarece există multe medicamente combinate , eliberate fără rețetă , care conțin acetaminofen ca ingredient activ ( în special pentru răceală și gripă), pacientul pot lua, fără să știe, mai mult de un medicament care conține acetaminofen simultan, depășind doza maximă recomandată.
Utilizarea ibuprofenului, în special în doze mari (2400 mg pe zi) şi în tratamentul de lungă durată, se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral).
Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă , angină pectorală, arteriopatie periferică şi/sau boală cerebrovasculară trebuie trataţi cu AINS numai după o evaluare atentă.
Similar altor AINS, ibuprofenul poate masca semnele unei infecţii.
Doza maximă zilnică de ibuprofen este de 2400 mg.
Tratamentul infecției
Antibiotice
Amoxicilina și Augmentin ( amoxicilina + a. Clavulanic) au un spectru antibacterian larg, fiind foarte eficiente în infecțiile oro-maxilo-faciale.
Clindamicina este antibioticul de elecție pentru pacienții alergici la penicilină.
Metronidazolul este eficient doar pe infecțiile cu anaerobi, fiind de obicei prescris împreună cu amoxicilina sau Augmentin.
Nu se recomandă tratamentul cu antibiotic pentru durere fără simptome și semne de infecție ( de ex. in pulpită, necroză pulpară, fistulă )
Se recomandă tratamentul cu antibiotic pentru a trata o infecție (apar semne ca : temperatură, stare generală alterată, limfadenopatie, trismus, tumefacție, celulită ) sau înainte de operație sau o procedură dentară pentru a preveni o infecție bacteriană (in profilaxia endocarditei bacteriene).
Cauza infecției trebuie tratată.
Probiotice
Probioticele sunt bacterii care contribuie la sănătatea gastro-intestinală. Acestea există sub formă medicamentoasă, prescrise împreuna cu antibioticul, sau se găsesc în anumite alimente.
Probioticul prescris de către medic trebuie luat în timp ce luați antibioticul, trebuie doar să vă asigurați că nu le luați deodată; dacă luați antibioticul dimineața și la cina, luați probioticul la mijlocul zilei (cu o oră înainte de prânz) sau cu o oră înainte de a va culca.
Surse alimentare de probiotice : iaurt, kefir, brânzeturi .
În timp ce alimentele probiotice conțin bacterii vii, alimentele prebiotice hrănesc bacteriile bune care trăiesc deja în intestin.
Sursa alimentare de prebiotice: majoritatea alimentelor bogate în fibre (sparanghel, sfeclă, mazăre, năut, pâine de secară, paste, grâu, cereale de ovăz, caju, fistic).